LAPTELE DE GUSA

Laptele de guşă se produce cu influenţa hormonului prolactină şi începe să fie secretat în timpul clocitului, iar începând cu a-8-a de la eclozarea puilor zi scade treptat. Un alt rol al prolactinei este acela că frânează năpârlirea.
Începând cu a-10-a zi de clocit mucoasa care căptuşeşte guşa porumbeilor suferă modificări, caracterizate prin dezvoltarea în volum a celulelor epiteliale ale mucoasei, aceasta modificare poartă denumirea de hipertrofie. După eclozarea puilor aceste celule se desprind formând o masa brânzoasă şi vâscoasă de culoare albă, aceasta fiind regurgitată puilor.
Laptele de guşă conţine:
- 65 - 68 % apă;
- 12,4 % proteine;
- 6 % grăsimi;
- 14 % saruri minerale.
Laptele de guşă conţine lecitină care în amestec cu colina, aduce la o asemănare cu gălbenuşul de ou.
Substanţele proteice existente conţin aminoacizi esenţiali:
- valina;
- cistina;
- lizina;
- arginina;
- izoleucina.

Un amănunt important este acela ca laptele de guşă mai conţine şi enzime exemplu amilaza, şi anticorpi, care îl apară pe pui în primele săptămâni de viaţă. Aceste posibilităţi de transmitere de la părinţi la pui au şi parţi negative cum ar fi cazurile în care părinţii sunt bolnavi de prea-cunoscuta trichomonoză si chiar difterovariola.